Căutare versuri

Cele mai recente versuri

Număr de rezultate: 33309

Cine eşti tu ?

Cine eşti tu?
Cum de-ai răsărit de-o dată
Să-mi faci inima să-mi bată ,
Altfel acum.
Ce gând ascunzi?
Unde-ai rătăcit prin lume?
Nu cumva-ţi arde de glume?
Vreau să-mi răspunzi !
Cum s-a-ntâmplat?
Ca să-mi schimbi cu două şoapte ,
Toată viaţa peste noapte ,
Cum s-a-ntâmplat?
Oricât aş vrea ,
Ştiu că-n astfel de privinţe,
Nu prea cere referinţe, inima.
Oricine ai fi,
Dacă te-a adus iubirea ,
Ea n-a greşit ,
Şi îţi spun: „ Bine ai venit !”
Oricine ai fi,
Dacă-mi dărui fericirea,
Şi mă vrăjeşti ,
Te iubesc, aşa cum eşti !

Cine eşti tu?
Iar mă-ntorc la vorba veche,
Că pe lume n-ai pereche
Dar, cine eşti tu?
Ce te-a făcut,
Ca să-ţi pui mintea cu mine,
Să-mi iei dorul meu cu tine ,
Doar cu-n sărut
Cine eşti tu?
Să-mi faci nopţile deşarte
Când te ştiu că eşti departe,
Cine eşti tu?
Mai bine tac,
Dragostea de viaţa bună,
Şi speranţă şi minciună,
N-am ce să fac.
Oricine ai fi,
Dacă te-a adus iubirea,
Ea n-a greşit,
Şi îţi spun: „ Bine ai venit !”
Oricine ai fi,
Mi-ai adus şi fericirea
Bine ai venit !
Şi rămâi pân’ la sfârşit!

Muzica / Vasile Vasilache Jr.
Text / George Mihalache

Camera 203

În hotel pereții plâng de plăcere
Nu știu cine dă dar știu cine cere
Un televizor uitat aprins în tăcere
Traduce în imagini versuri scrise pe pagini

202, 203, 206... ne place
405, 406, 407... aud și șoapte
Lemn, saltele, cearșafuri și fum
Prosoape albe, piele și parfum

La hotelul în care camerele gem
În camera mea am găsit pe altcineva
Ja, ja, bitte schneller
Prosoape albe, parfum, plăcere

Sufletele foștilor zidari

I. Sufletele foştilor zidari
Şi-au luat mistriile în cer
Să zidească o moară de ninsori
Pentru cei de-acasă, leru-i ler…
Sufletele foştilor zidari
Şi-au luat mistriile în cer
Să zidească o moară de ninsori
Pentru cei de-acasă, leru-i ler…

Refren:
Ninge brusc, în trei dimensiuni,
Ninge cu miros de lujer pur,
Ninge dureros şi luminos
Ninge clinchetire împrejur.

II. Şi zidarii morţi din univers,
Ca şi cum ar fi printre străini
Către ţara unde s-au născut,
Macină şi tot trimit lumini!
Vor să-şi facă poate case noi
Din bănuţii câştigaţi în cer
Unde au zidit şi-au văruit
Moara care ninge, leru-i ler…

Refren:
Ninge brusc, în trei dimensiuni,
Ninge cu miros de lujer pur,
Ninge dureros şi luminos
Ninge clinchetire împrejur.

III. Ninge ca-ntr-un spaţiu aberant,
Trei dimensiuni în sus şi-n jos,
Fiecare fulg purtând în el
Sunet şi culoare şi miros!
Clinchete, arome, lumânări,
Vin o dată, pleacă de trei ori,
Iarna toţi zidarii merg în cer
Să zidească moara de ninsori.

Refren:
Ninge brusc, în trei dimensiuni,
Ninge cu miros de lujer pur,
Ninge dureros şi luminos
Ninge clinchetire împrejur.

Albă iarnă dunăreană

Albă iarnă dunăreană
Cu zăpezi până la brâu
Culcă-n sarica bălană
Bărăganele de grâu,
Culcă-n sarica bălană
Bărăganele de grâu.

Năpădind zbătăi și rosturi,
Neaua urcă reci minuni:
Mistuiți în adăposturi,
Oameni și sălbăticiuni.

Peste sate fără vaduri
Își aruncă din duium
Uriașele plocaduri
Găurite rar de-un fum.

Nimeni liniștea nu sfarmă,
Doar ca-n some nedeslușit
Își descarcă-n gol o armă
Chiotul înăbușit.

Curge viscol ca pe vrană.
Nevăzută s-a închis
Țara fără de prihană
Sub omăt ca într-un vis,
Țara fără de prihană
Sub omăt ca într-un vis.

Iar la guri de văi, pe laturi,
Într-o noapte s-au durat
Strălucite-nvoalte caturi
Pentru Crivăț-Împărat.

Fulger-alb întreaga zare
Intră-n ochi, un junghi tăios,
Albul e atât de tare
Că devine veninos.

Si-n cumplita lor albețe
Dorm adânci pustietăți;
Pun troienii vămi răzlețe
Între mari singurătăți.

Românească iarnă veche,
Albe lumi, far de drumeți…
Trece-un lup într-o ureche
Pe gorgane de nămeți.
Trece-un lup într-o ureche
Pe gorgane de nămeți.

La fereastra cu gutuie

La fereastra cu gutuie,
Flori şi trandafiri,
Amintirea e şi nu e,
Flori şi trandafiri,
Dacă e, de mâini mă prinde,
Flori şi trandafiri,
Şi m-aruncă-ntre colinde,
Flori şi trandafiri.

Şi mă ninge, şi mă-ngheaţă,
Flori şi trandafiri,
Şi mă-nvăluie-ntr-o ceaţă,
Flori şi trandafiri,
Ca-ntr-un abur de lumină,
Flori şi trandafiri,
Şi mă uit-aşa-n grădină.
Flori şi trandafiri.

Arde focu-n paie ude,
Nimeni, nimeni nu m-aude,
Arde focu-n paie ude,
Nimeni, nimeni nu m-aude.

Ninge ca o deşteptare
Flori şi trandafiri,
Peste lume cu iertare,
Flori şi trandafiri,
Numai peste noi s-abate,
Flori şi trandafiri,
Un miros de răutate,
Flori şi trandafiri.

O zăpadă ca o zgură,
Flori şi trandafiri,
Ce ne minte şi ne fură,
Flori şi trandafiri,
Tot ce e şi tot ce nu e,
Flori şi trandafiri,
Şi fereastra cu gutuie.
Flori şi trandafiri.

Arde focu-n paie ude,
Nimeni, nimeni nu m-aude…

Cântec sfânt

Cântecul ce-ades ți-l cânt
Când te-adorm în fapt de seară,
Puiule, e-un cântec sfânt,
Vechi și simplu de la țară.

Mama mi-l cânta și ea,
Și, la versul lui cel dulce,
Puiul ei se potolea
Și-o lăsa frumos să-l culce.

Azi te-adorm cu dânsul eu,
Ieri — el m-adormea pe mine,
Și-adormi pe tatăl meu
Când era copil ca tine...

Mâine, când voi fi pământ,
Nu uita nici tu — și zi-le,
Zi-le doina, cântec sfânt,
La copiii tăi, copile!

Senin de iarnă

Vulpea de rugină cu mersul temut,
În dâmburi de lumină, de vânturi bătut
Paşi uşori a scris, ca flori de cais
Paşi uşori a scris, ca flori de cais.

Stolul de mierliţe, prin ninsoarea nouă
Săreau în cruciuliţe, câte două, două
Pe-ntinsul zăpezii, sub poala livezii,
Pe-ntinsul zăpezii, sub poala livezii.

Nici că mai susură izvorul împietrit
Cu ţurţuri pe gură, de sloi zăvorât,
Să nu poată plânge urmele de sânge,
Să nu poată plânge urmele de sânge.

Cu stele încărcat licărind lumina,
Brazii împovăraţi ascund vizuina
Sub punţi de cleştar şi mărgăritar,
Sub punţi de cleştar şi mărgăritar.

Vorbe (necenzurat)

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii. ACCEPT
Versuri >>La Familia
Versuri La Familia -
'Vorbe'

(Feat. Uzzi)

Vorbe, vorbe
Sunt vorbe de c***t
Le-aud in fiecare zi
Vorbe, sunt vorbe de c***t
Le-aud in fiecare zi

I:
Unii sufera de smecherie, dar 's vai mortii lor
Cauta sa se umfle in fata fraierilor, sclavilor,
Cateva vorbe sunt un c***t,
Nici o minciuna nu te face mai baiat
Degeaba vorbesti prin cartier ca esti milionar
Cand de fapt n-ai zece mii in buzunar!
Altii spun nume de smecheri, de neamuri de tigani
Dar vorbele lor nu valoreaza doi bani.
Orice sclav tremura cand e sa-si ia omor
Orice tigan mai inbracat se crede Fane spoitoru'
Vorbele n-au valoare, faptele conteaza!
Smecherii se cunosc, nu se inventeaza
Bulangii ma streseaza, cand abereaza
Sa vedem ce poti, vorbele nu ma impresioneaza
Pentru cine cant? Am sa-ti raspund!
Ma gasesti aici in Salajan, nu ma ascund!

Refren:
Nu vorbi fara sa stii
Nu halii mereu ce auzi de la altii,
Nu te da ce nu poti sa fii
Sunt vorbe de c***t, le-aud in fiecare zi

II:
Pentru ca fraierii sa-nceapa sa cunoasca veteranii
Ca explic despre cum e zi de zi si cum trec anii:
Sunt baietii care fac
Si sunt tarfele cu muia
Din cartier de la mine, pana-n salajan la Puya
Poti sa faci un teanc de bani
daca scoti bine o vorba

Dar mai poti c-o simpla vorba sa ajungi la morga
In fiecare zi
Si in fiecare seara
Apare gabor dupa gabor in fiecare scara
Care ei in prostia lor (pe loc repaus)
Astepta doar o vorba sa te duca la Bahaos
Am ramas cu ai mei
Si ei cu mine ca la-nceput
Turnatorii de baieti s-au separat de mult
Deci **** pentru gabori, **** pentru tarfe **** pentru p*zde barfitoare de barfe
Am respect pentru cei care-au trait ca mine,
Restu: poc, poc, poc, poc, poc
Pentru tine.
Zi!

Refren:..

III:
De multe ori o vorba spusa aiurea-i mult mai grea
Aduce mai multa violenta ca o fapta rea
Face dintr-o domnisoara cuminte o t***a
Dintr-un baietas de cartier subiect de barfa
Se aude ca nu stiu ce pustioaica ar suge p***,
Frate, fiecare face ce stie cu gura!
Multi sclavi vorbesc aiurea doar ca sa se bage-n seama
Si am impresia ca adevarul le provoaca teama
Daca nu ma crezi inseamna ca n-ai vazut
Scandaluri intre baietasi pentru o vorba-n vant
Pentru o-njuratura spusa la betie
Baietasii zac pe mese la urgenta in prostie
Multi altii ar fi acum in libertate,
Daca nu ar fi plecat capul la vorbe aruncate pe la spate
Fraierii vorbesc cat se poate, dar nu stiu
Ca o simpla vorba le poate aduce, moarte!!!

Refren (x3) :..

Versuri trimise de Rapperitza_87.
versuri

Când sunt singur

Prea de mult nu mai știu de tine,
Poate nu ai nimic de spus,
Tot ce-a fost, însă, pentru mine
N-a trecut, chiar de te-ai dus.

Și viața mea merge înainte
Zi de zi, însă, mă gândesc,
Aș fi vrut câteva cuvinte
De la tine să primesc.

Când sunt singur,
Poate e un pic mai greu;
Când sunt singur,
Pot să te chem / Poți să mă chemi.

Când sunt singur,
Știu că te găsesc mereu;
Când sunt singur,
Pot să te chem / Poți să mă chemi.

Când sunt singur,
Poate e un pic mai greu;
Când sunt singur,
Pot să te chem / Poți să mă chemi.
(bis)

Colindul celui fără de țară

Orice-ai fi și unde te-ai tot duce,
Cât ai fi de rău și cât de bun,
Că mai crezi sau nu mai crezi în cruce,
Cel mai greu îți este de Crăciun.

Când se strâng străinii pe la case
Și lumini se-aprind în pomii lor,
Ți se face frigul frig în oase
Și de-acasă ți se face dor.

Refren x2:
Bate vântul bate dinspre țară,
Suflă-n răni cu sare și pelin,
Bate vântul și te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin.

Mori aici și nimeni nu te-aude,
Dar visează tot ce-ți este pe plac,
Că te bărbierești și pleci la rude
Și găsești pe masă cozonac.

Din puținul lor ai tăi vor face
Tot ce pot să fie fericiți,
Să trăiască-n liniște și-n pace,
Să mai râdă, să mai bea un șpriț.

Refren x2

Unde ai fi și orice-ai fi bătrâne,
Dacă dorul șalele ți-a frânt,
Și din dor atât îți mai rămâne
Să te-așezi cu fața la pământ.

Și să plângi când alții-n sărbătoare
Hohotesc de parcă te-ar sfida
Și să-ți plângi durerea ta cea mare
Și să plângi de dor de țara ta.

Refren x2

Aproape liniște

Norii-s de-argint și zboară departe,
Cerul e înalt, tăiat în cleștar,
Noaptea-i o perdea,
Și-n fereastra mea,
Doar umbre care încet dispar...

Când nu ești aici mi-e camera goală,
E timpul leneș, mult prea lung...
Deloc nu mi-e somn,
Și-n loc să adorm,
Încerc cu gândul să te-ajung...

Se înseninează cerul departe,
Ceața dispare, ruptă în fâșii...
Străzile-s pustii dacă tu, dacă tu nu vii,
Degeaba începe, începe o nouă zi...

Nu te îndepărta,
Nu mă mai lăsa
Singură s-aștept.
Nu te răzgândi,
Nu mă ocoli,
Nu mai fugi...
Nu te îndepărta,
Nu mă mai lăsa
Singură s-aștept.
Nu te răzgândi,
Nu mă ocoli,
Nu mai fugi...

Și e linişte iar, aproape de mine,
Prea triste visele îmi sunt...
De ce nu ești aici să-mi poți vorbi
Să-ți pot vorbi,
S-apropii cerul de pământ ?

Și e liniște iar, aproape de mine,
De ce n-auzi chemarea mea ?
Te strig mereu, te strig în gând
E inima mea ca un ceas bătând.

Se înseninează cerul departe,
Ceaţa dispare, ruptă în fâșii...
Străzile-s pustii dacă tu, tu nu vii,
Degeaba începe, începe o nouă zi

Nu te îndepărta,
Nu mă mai lăsa
Singură s-aștept.
Nu te răzgândi,
Nu mă ocoli,
Nu mai fugi...
Nu te îndepărta,
Nu mă mai lăsa
Singură s-aștept.
Nu te răzgândi,
Nu mă ocoli,
Nu mai fugi...
(bis)

Nu te îndepărta...
Nu te îndepărta...
Nu te îndepărta...

in corpore sano

Two, no, no it didn’t burn out…, the brain is fucked up, not the headphones
Yes, my words make waves like a spit thrown in the fountain
I bet I can fly high without being vain
I transit your mother’s glory –Suck me, looser
I remain enthusiastic in the workforce; I wipe out your snots with my dick
I don’t make illegal music in the bathroom like the eunuchs do
I developed the art of being alone, when I feel surrounded
And I go to sleep thinking thoughts that do not fit my head
I'll say good-bye to the idea of seeing my future
Kissing the sow of destiny, I’ve slowly lost my sense of humor
Let me sleep, I promise that tomorrow morning
I'll get out of bed and do what I haven’t done my whole life
I'll put everything in order for you to be proud of me
I’ll bury the past while being booed by the crowd
I admit I don’t recognize myself from one day to another
But I'm proud to be white and to fly like the Eagle of Malta
I’m the '78 model launched with a software error
Pleasing you remains a trifle
My mind is totally fried; by no means it ain’t ripe
I’m a fisherman carrying dynamite, hunting with a flak '88
I fix my mistakes too late or never
And give moral damages for the deceased 0
When we speak of feelings I give total loss
I am abnormal, it's normal not to want a normal life
They have changed the actors during the break; another film is being played now
Is someone else writing our script or what the fuck do we live?!
I admit I got bored to keep pushing the river up the hill
I got bored so much, that I’ll climb on a wave
I love the pathless road, I search for it and I know it exists
While you’re looking for the right place, as shy as a cunt
Push me from behind to do what I don’t want to
And I’ll do exactly the opposite of everything you've ever calculated
Hey, look, I haven’t stopped yet, how strange, I’m still thinking
I practice the Danish kiss too often just to make myself understood
Children we kindly ask you to come to the concerts
To sing about frogs, foxes and herons
Together we clap and go to sleep
After thanking your mommy for taking her money
I jump from trip to trip; I slowly steal your place in line
I didn’t find the way to lead my life near the altar
It's easier to believe in God than to believe in yourself
That's why they all kiss his dick when they are doing well
Lord, give us food for the soul when we are hungry
Or alcohol and weed, money and bitches
Give us buds, give us double distilled grapes
Give us more coffin nails just to stay safe
Give us another day away from the world
Allow us to fuck around and not give names
Your window’s broken, you brakes don’t work and you give head to a minor
When you run bumper to bumper 4 hours per hour
People stare drooling with hypocrisy
Send me an SMS and tell me how it feels, I believe you’re dead
I would push on the pedals only if it would grow my dick bigger
And yet believe me I really love nature
You have a low opinion of me and you are happy
In my turn I am satisfied too, have you finally discovered thinking?!
Have you suddenly started to understand me since I’ve started speaking fluent Chinese?
Suck my dick and make it look like a Japanese strike

toate zilele mele

Toate Zilele, Si Toate Noptile
Tie Ti Le'as Daa Daca As Putea
Toate Zilele Si Toate Noptile
Pentru Tine Le Pastrez, Ce Mult Te Iubeeesc

Frumoasa Mea Ia Viata Mea Si Fa Ce Vrei Cu Ea
Oricum E A Ta Tu Stii Asta Si Nu Ma Voi Schimba
Frumoasa Mea Ia Viata Mea Si Fa Ce Vrei Cu Ea
Oricum E A Ta Tu Stii Asta Si Nu Ma Voi Schimba

Pastrez In Suflet Iubirea Ta
Si Mangaierea Taaa
Oricum Ar Fi Eu Nu Te Voi Minti,
Iubirea Mea, Iubirea meaaaa

Toate Zilele, Si Toate Noptile
Tie Ti Le'as Daa Daca As Putea
Toate Zilele Si Toate Noptile
Pentru Tine Le Pastrez, Ce Mult Te Iubeeesc

Sunt Norocos Totu'i Frumos Ca Eu Te'am Cunoscut
Nu Pot Sa Cred Sufletul Meu, Ca Sunt Alesul Tau
Sunt Norocos Totu'i Frumos Ca Eu Te'am Cunoscut
Nu Pot Sa Cred Sufletul Meu, Ca Sunt Alesul Tau

Pastrez In Suflet Iubirea Ta
Si Mangaierea Taaa
Oricum Ar Fi Eu Nu Te Voi Minti,
Iubirea Mea, Iubirea meaaaa

Toate Zilele, Si Toate Noptile
http://Versuri.ro/w/egje
Tie Ti Le'as Daa Daca As Putea
Toate Zilele Si Toate Noptile
Pentru Tine Le Pastrez, Ce Mult Te Iubeeesc

Frumoasa Mea Ia Viata Mea Si Fa Ce Vrei Cu Ea
Oricum E A Ta Tu Stii Asta Si Nu Ma Voi Schimba
Frumoasa Mea Ia Viata Mea Si Fa Ce Vrei Cu Ea
Oricum E A Ta Tu Stii Asta Si Nu Ma Voi Schimba

Sunt Norocos Totu'i Frumos Ca Eu Te'am Cunoscut
Nu Pot Sa Cred Sufletul Meu, Ca Sunt Alesul Tau
Sunt Norocos Totu'i Frumos Ca Eu Te'am Cunoscut
Nu Pot Sa Cred Sufletul Meu, Ca Sunt Alesul Tau

Pastrez In Suflet Iubirea Ta
Si Mangaierea Taaa
Oricum Ar Fi Eu Nu Te Voi Minti,
Iubirea Mea, Iubirea meaaaa

Toate Zilele, Si Toate Noptile
Tie Ti Le'as Daa Daca As Putea
Toate Zilele Si Toate Noptile
Pentru Tine Le Pastrez, Ce Mult Te Iubeeesc

Toate Zilele, Si Toate Noptile
Tie Ti Le'as Daa Daca As Putea
Toate Zilele Si Toate Noptile
Pentru Tine Le Pastrez, Ce Mult Te Iubeeesc

Ţara noastră-i ţara noastră

Ţara noastră-i ţara noastră
Dulce pajişte albastră
Aripă sculptată-n dor
De lumina ochilor.

Ţara noastră-i ţara noastră
Dulce pajişte albastră
Aripă sculptată-n dor
De lumina ochilor.

Dacă-i dor nu-l stingi cu apă
Dacă-i timp nu-l poţi întrece
Dacă-i gând nu-l poţi străbate
Noi suntem români
Noi suntem români!

Noi suntem români ca brazi
Noi suntem români ca grâul
Noi suntem români ca focul
Noi suntem români!

Ţara noastră e a noastră
Vârf de jale şi de dor
Dulce arşiţă albastră
Ca lumina ochilor.

Ţara noastră-i ţara noastră
Dulce pajişte albastră
Aripă sculptată-n dor
De lumina ochilor.

Ţara noastră-i ţara noastră
Dulce pajişte albastră
Aripă sculptată-n dor
De lumina ochilor.

Ţara noastră-i ţara noastră
Dulce pajişte albastră
Aripă sculptată-n dor
De lumina ochilor.

Pierdut buletin

Pierdut buletin, nu mai ştiu de unde vin,
Nu mai ştiu cine sunt,
Sau de când sunt pe Pământ
Doar un lucru reţin, că semăn cu tine
Şi poţi să-mi dai buletinul tău că nu se prinde nimeni!

Toţi vrem să fim speciali,
Să trăim vieţi de film,
Regia şi scenariul să le semnăm noi,
Unde semnez? Da da, dă-mi foi.

Că-n ziua de azi eşti cam cât ai,
E tare când iei şi rău când dai,
Plus că dacă stai cu frică nu pică nici de-o mămăligă fiindcă n-ai mălai.

Vrei să fii cool, dar ce vrei să fii furi,
Bagă sală de luni că tre’ să fii dur,
Influenţe-n jur, e greu să fii pur,
Când te-aud uneori îmi doresc să fiu surd,

Alteori la câte văd îmi doresc să fiu orb.
Bunica-mi zicea: “Vreau să te ştiu om, să te ştiu domn”,
Dar nu mă ştiu eu şi fără buletin mi-e cu atât mai greu!

Pierdut buletin, nu mai ştiu de unde vin,
Nu mai ştiu cine sunt, sau de când sunt pe Pământ,
Doar un lucru reţin, că semăn cu tine
Şi poţi să-mi dai buletinul tău că nu se prinde nimeni!

Mă uit în jurul meu, alte versiuni de EU,
Mă-ntreb oare aşa vrem noi sau aşa vrea Dumnezeu?
Acelaşi păr, aceeaşi faţă, acelaşi ideal în viaţă,
Uite cum orice minte limpede se pierde în ceaţă,

Cu buletinul pierdut sunt doar o mână de lut,
Pe care-o modelează alţii cum vor,
Uite ce-au făcut din mine,
Au făcut un tine, mă confundă cu oricine,
Mă mută dintr-o parte-n alta aşa cum le convine!

Ok, ok,
Eu cine sunt şi ce vreau?
Sunt ce-am cumpărat, sunt ce beau?
Sunt ce-am parcat, unde stau?

Sau astea doar redau cât de mici suntem
Şi n-ai ce să zici că pici între,
Şanse vin, te-oftici când trec,
Mai bagi un cântec, mai bagi la pântec că ăştia suntem.

Şi ne ghidăm după unu’ după altu’,
Dar unu’ şi altu’ au blaturi,
Dar tu nu tre’ ştii atât de multe, lasă,
Tu fă-ţi din bani un munte-acasă,

Vorbă de fumător: “cui îi pasă?!
Porcu', vita, pui în plastic,
Pui în plasă, scoţi pe masă,
Dar tu cine eşti?! Cui îi pasă?

Pierdut buletin, nu mai ştiu de unde vin,
Nu mai ştiu cine sunt, sau de când sunt pe Pământ,
Doar un lucru reţin, că semăn cu tine
Şi poţi să-mi dai buletinul tău că nu se prinde nimeni!

Pierdut buletin, nu mai ştiu de unde vin,
Nu mai ştiu cine sunt, sau de când sunt pe Pământ,
Doar un lucru reţin, că semăn cu tine
Şi poţi să-mi dai buletinul tău că nu se prinde nimeni!

Limba noastră-i o comoară

Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cîntec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pîinii,
Cînd de vînt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrînii
Cu sudori sfinţit-au ţara.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le 'nşirate, —
Te-nfiori adînc şi tremuri.

Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.

Limba noastra-i limbă sfîntă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng şi care o cîntă
Pe la vatra lor ţăranii.

Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.

Strîngeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde —
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.

Nu veţi plînge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cît îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.

Răsări-va o comoară
În adîncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.

Deşteaptă-te, române!

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas el mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
«Viaţa-n libertate ori moarte» strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători.

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.

N-ajunge iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne de Domnul că vii nu oprimim.

N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,
Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost’pământ.

Stă murgu legat la gard

Stă murgu legat la gard
Fără ham şi-mpiedicat
Nu suferă priponit
Nici în frău să stea ţinut

Stă murgu legat la gard
Fără ham şi-mpiedicat
Nu suferă priponit
Nici în frău să stea ţinut

Nu pune limba pe fân
Şi trage să scape în drum
Da ce-ai murgule turbaşi’
Că nu te ştiu năravăş

Nu pune limba pe fân
Şi trage să scape în drum
Da ce-ai murgule turbaşi’
Că nu te ştiu năravăş

Cum să nu turbez stăpâne
Că doar astazi nu e mâine
Şi m-o vedea multă lume
Ca să puie’ preţ pe mine

Cum să nu turbez stăpâne
Că doar astazi nu e mâine
Şi m-o vedea multă lume
Ca să puie’ preţ pe mine

Şi m-or căuta la dinţi
Numai geambasi iscusiţi
Pe rând care mai de care
Mi-or face proba călare

Şi m-or căuta la dinţi
Numai geambasi iscusiţi
Pe rând care mai de care
Mi-or face proba călare

Nu ştiu cum poţi să ceri preţ
Că m-ai luat un mânzuleţ
Numai de vreo şase luni mai
Şi –mi dădeai apă din pumni mai

Nu ştiu cum poţi să ceri preţ
Că m-ai luat un mânzuleţ
Numai de vreo şase luni mai
Şi –mi dădeai apă din pumni mai

Rupe-ai câte-o rămurea
S-o mânanc din mâna ta
Şi m-ai crescut ca pe-un frate
Până m-am lăţit în spate

Rupe-ai câte-o rămurea
S-o mânanc din mâna ta
Şi m-ai crescut ca pe-un frate
Până m-am lăţit în spate

Atunci erai băietan
Acum pregeţi an de an
Dar nici eu nu fac un ban
Că nu mai sunt armăsar

Atunci erai băietan
Acum pregeţi an de an
Dar nici eu nu fac un ban
Că nu mai sunt armăsar

Aşa că te rog stăpâne
Lasă-mă să mor la tine
Că la cât fac de puţin
E păcat să mor străin

Aşa că te rog stăpâne
Lasă-mă să mor la tine
Că la cât fac de puţin
E păcat să mor străin

Originea omului

Stau pe gânduri adâncit
și mă-ntreb mereu, mereu,
ce-i bărbatul, ce-i femeia,
ce ești tu și ce sunt eu?

Mă duc cu mintea, hăt, departe
în epoca primitivă
să găsesc o dezlegare:
omul, de unde derivă?

Unii zic: strămoșii noștri
au fost Eva și Adam;
așa spune orice preot,
fie creștin, fie haham.

Alții arată, dovedesc
că a mea și a ta măicuță
au avut ca străbunică
o sălbatecă maimuță.

Că moșul tău și moșul meu,
pe vremuri ei au fost gorile;
păi tot așa de bine frate
puteau să fie și cămile.

Să fi fost urangutan,
sau poate chiar un cimpanzeu?
Câteodată parcă cred,
câteodată-mi vine greu...

Cum, orice om în lumea asta,
fie rege, fie prinț,
să se tragă din maimuțe,
să fi avut așa părinți?

Ei, de gândești puțin adânc,
se vede și se-nțelege
că nu-i decât un maimuțoi
acela care-și zice rege.

Gândiți și voi cum gândesc eu
și veți vedea cu multă jale,
veți vedea cu toții clar
că nu sunt oameni, ci animale.

Animale peste tot...
Vierme, tigru, elefant,
omul negru, omul alb,
omul prost sau cel savant.

Că stă-n bordei sau stă-n palate,
e sărac, are parale...
Ăsta-i crudul adevăr:
se trag toți din animale.

Ați văzut de multe ori,
oameni parcă sunt măgari,
cap urât și tras în jos
de urechile lor mari...

Merg pe drum așa tâmpiți,
n-au în minte niciun gând;
când te simți și slab și moale,
cu copitele pe rând
te lovesc direct în frunte,
și se-ntâmplă foarte rar
omul bun să nu primească
o copită de măgar.

Pe cărările vieții

Pot povesti încă o viață
de câte-n lume am văzut,
despre iubire și despre oameni
pe care-n drum i-am cunoscut.

Am încercat de toate-n viață,
cu două mâini am luat și-am dat,
cunosc speranța și disperarea,
am fost rănit și am iertat…

Am colindat pe cărările vieții
cu pasul rar sau mai grăbit
și am strâns vise și am strâns gânduri
și încă nu am obosit...

Am învățat din greșelile mele,
însă și de tăceri și de minciuni m-am lovit,
dar trecând peste ele, și cu bune și rele,
am aflat rostul vieții și-am trăit, și-am iubit...

Am întâlnit femei frumoase
ce mi-au dat tot ce-aveau mai bun,
le-am strâns în brațe, le-am strâns în suflet,
și le-am iubit ca un nebun...

Dar știu cum sună și tăcerea,
îi știu și cântecul amar
și cum te-alină dacă ți-l cântă
pe struna lui un lăutar...

Am colindat pe cărările vieții
cu pasul rar sau mai grăbit
și am strâns vise și am strâns gânduri
și încă nu am obosit...

Am învățat din greșelile mele,
însă și de tăceri și de minciuni m-am lovit,
dar trecând peste ele, și cu bune și rele,
am aflat rostul vieții și-am trăit, și-am iubit...

Am colindat pe cărările vieții
cu pasul rar sau mai grăbit
și am strâns vise și am strâns gânduri
și încă nu am obosit...

Am învățat din greșelile mele,
însă și de tăceri și de minciuni m-am lovit,
dar trecând peste ele, și cu bune și rele,
am aflat rostul vieții și-am trăit, și-am iubit...

Și-am iubit...

Original

E ploaie, e soare
Cu tine, anul n-are anotimp
Eu sunt calma, tu n-ai stare
Noi suntem intotdeauna in contratimp

Desi iubirea nu respecta tipare
Lumea spune ca nu avem un viitor
Ce e intre noi nu se incadreaza in chenare
Fara tine ma pierd in decor

Povestea noastra-i un scenariu original
In filmul asta nu este nimic banal
Tu si cu mine facem cuplul ideal
Protagonisti pana la final

Povestea noastra-i un scenariu original
In filmul asta nu este nimic banal
Tu si cu mine facem cuplul ideal
Ai ajuns un rau necesar

Iti dau un zambet, tu-mi raspunzi cu o imbratisare
Eu fug, ma prinzi, clipesti si apoi ma saruti tare
E un joc de care nu mai vreau sa scap
Lumea se uita: Doamne, ce cuplu ciudat

Desi iubirea nu respecta tipare
Lumea spune ca nu avem un viitor
Ce e intre noi nu se incadreaza in chenare
Fara tine ma pierd in decor

Povestea noastra-i un scenariu original
In filmul asta nu este nimic banal
Tu si cu mine facem cuplul ideal
Protagonisti pana la final

Povestea noastra-i un scenariu original
In filmul asta nu este nimic banal
Tu si cu mine facem cuplul ideal
Ai ajuns un rau necesar

Povestea noastra-i un scenariu original, e original
In filmul asta nu este nimic banal, nu-i nimic banal
Tu si cu mine facem cuplul ideal
Protagonisti pana la final

Povestea noastra-i un scenariu original, e original
In filmul asta nu este nimic banal, nu-i nimic banal
Tu si cu mine facem cuplul ideal
Ai ajuns un rau necesar

Rasarit

Asta seara ma fac iar praf
Doar din dragostea ta
Nu vreau asta sa para un jaf
Vreau sa-ti fur inima
Dragostea e un joc in doi
Iar noi am castigat
Nu mai vreau sa dam inapoi
La arma am renuntat

Si la bine, si la greu
Esti de mana mea mereu
Tu ai reusit sa-mi dai
Ce numesc eu colt de rai

A rasarit iar soarele
Vara-mi spala grijele
Adunam iar clipele
Doar eu cu tine
A rasarit iar soarele
Vara ne da liniste
Impartim si noptile
Doar eu cu tine

Si-nca viata de-as mai avea
Tot la tine-as opri
Nimic nu ar putea schimba
Alegerea inimii
Si cand soarele arde rau
Doar tu esti priza mea
Vara asta vreau s-o petrec
Numai la umbra ta

Si la bine, si la greu
Esti de mana mea mereu
Tu ai reusit sa-mi dai
Ce numesc eu colt de rai

A rasarit iar soarele
Vara-mi spala grijele
Adunam iar clipele
Doar eu cu tine
A rasarit iar soarele
Vara ne da liniste
Impartim si noptile
Doar eu cu tine

A rasarit iar soarele
Vara-mi spala grijele
Doar eu cu tine

Teatru de razboi

Strofa 1
Am inceput sa cred ca iubirea nu iarta
Ca sunt singur atunci cand ramanem in doi
Si chiar daca doare eu sper sa imi treaca
Mereu imi spui ca-i totul bine intre noi

Bridge
Dar poate-s prea gelos
Ori tu ma minti frumos
E teatru de razboi....intre noi

Refren
Hai sa ne oprim
Sa mai luptam
Sa inchidem ranile si s-o terminam
Si poate intr-o zi
Cand ne vom privi
Asa ranit eu totusi te voi iubi
iubi,iubi, iubi....te voi iubi

Strofa 2
Zi dupa zi tot mai mult fara tine
Povestea s-apropie de final
Te strig dar esti foare departe de mine
Ma rog ca ecoul sa te-ntoarca din drum

Bridge
Tunete si ploi
Furtuna peste noi
E teatru de razboi....in doi

Refren
Hai sa ne oprim
Sa mai luptam
Sa inchidem ranile si s-o terminam
Si poate intr-o zi
Cand ne vom privi
Asa ranit eu totusi te voi iubi

Hai sa ne oprim
Sa mai luptam
Sa inchidem ranile si s-o terminam
Si poate intr-o zi
Cand ne vom privi
Asa ranit eu totusi te voi iubi
Iubi, iubi, iubi....te voi iubi

Dansăm

Tu spui că e perfect
Eu parcă am sufletul defect
Nu sunt un bun actor
Nu iau iubirea ca pe-un rol
Ne zâmbim, iubim
Mai nou, pe noi să ne minţim
Suntem autori
Clădim relaţii şi închisori

Tu spune-le că suntem bine
Nici inima ta nu mai crede în tine
E greu să recunoşti
Purtam aceleaşi măşti

Ne evităm în dormitor
Ieşim afară, e mai uşor
Cu nepăsarea ca un scut
Tot ce rămâne de făcut

E să dansăm, dansăm, dansăm
Dansăm ca să uităm, dansăm, dansăm
Şi iar dansăm, dansăm, dansăm
Dansăm ca să uităm, dansăm, dansăm

Legaţi la ochi trăim
Pe contrasens din nou pornim
Şi pare iminent
Al despărţirii accident
Suntem arhitecţi
Zidim iubirea în pereţi
Oglinzile nu mint
Le ocolesc, eu vreau să simt

Tu spune-le că suntem bine
Nici inima ta nu mai crede în tine
E greu să recunoşti
Purtam aceleaşi măşti

Ne evităm în dormitor
Ieşim afară, e mai uşor
Cu nepăsarea ca un scut
Tot ce rămâne de făcut

E să dansăm, dansăm, dansăm
Dansăm ca să uităm, dansăm, dansăm
Şi iar dansăm, dansăm, dansăm
Dansăm ca să uităm, dansăm, dansăm

Mă ţii de mână, dar mâna ta
Parcă-i străină de mâna mea
Eu vreau să fug de noi doi
Şi ne privim iar ca doi străini
Pe strada noastră fără lumini
Tu vrei să fugi de noi doi

Dansăm, dansăm, dansăm
Dansăm ca să uităm, dansăm, dansăm
Şi iar dansăm, dansăm, dansăm
Dansăm ca să uităm, dansăm

Tot ce rămâne de făcut

E să dansăm, dansăm, dansăm
Dansăm ca să uităm, dansăm, dansăm
Şi iar dansăm, dansăm, dansăm
Dansăm ca să uităm, dansăm, dansăm

Un Loc In Viata Ta

Stau aici şi te ascult
Tu vorbeşti eu îmi fac planuri cu tine
În mintea mea eşti luată demult
Şi aş vrea să ştii, să ştii şi tu
Iu-iubire
Nu plec nici dacă-mi spui
C-o să mă doară
Şi oricât ai fi de rea
Baby, vreau un loc în viaţa ta
Un loc în viaţa ta
Baby, vreau un loc în viaţa ta
Să-ţi vindec inima
Baby, vreau un loc în viaţa ta
Un loc în viaţa ta
Baby, vreau un loc în viaţa ta
Să-ţi vindec inima
Nu-nţeleg ce te agiţi
Tu de ce să te împaci iar cu mine
Vecinii zic că suntem ţicniţi
Dă-n mintea mea eşti luată demult, iubire

Nu plec nici dacă tu,
Mă dai afară
Şi oricât m-ai enerva
Baby, vreau un loc în viaţa ta
Un loc în viaţa ta
Baby, vreau un loc în viaţa ta
Să-ţi vindec inima
Baby, vreau un loc în viaţa ta
Un loc în viaţa ta
Baby, vreau un loc în viaţa ta
Să-ţi vindec inima
Oare cine, oare cine
Te-a rănit atât de tare încât îţi sperie dragostea
Doar cu mine, doar cu mine
Vei fi cea mai fericită orice s-ar întâmpla
Hai spune, Da

Cine-o fi murit ?

Ploile de toamnă
Țârâie-n uluci;
Pe ziduri păienjeni
Ca niște gropari,
Urcă-n spate cruci.

Frunzele-au pornit
Dis de dimineață,
Ofilite-n față,
Parc’au văduvit.

S-au strâns pe cărări,
Pe uliți, prin crâng,
Și cu toate plâng
Ca la’nmormântări.

Cine-o fi murit,
Că la poartă-un pom
De foi dezgolit,
Cu mijlocul frânt
De parcă-i un om,
S’apleacă’n pământ ?

Cine-o fi murit,
De s-a strâns tot corul
Ciorilor de-as’noapte,
Sfătuind s-o’ngroape
Cu întreg soborul ?

O frunză-a venit
La geam ca un plic.
Mă tem s-o ridic.
. . . .
Cine-o fi murit ?

Aş bea două damigene

De-aș mai fi tânăr o dată,
Aș bea vinul din găleată!
De-aș mai fi tânăr fecior,
Aș lăsa mândre cu dor!

Lasă, bade, mândrele,
Și toate vecinele!
Vino astă-seară la portiță!

Pân' la tine drumu-i greu.
Murgu-i obosit și eu
Dacă nu te văd, de dor
Cred că am să mor!

Aș bea două damigene,
Aș bea două damigene!
De-ar veni mândra cu ele!

Ai bea două și-încă una,
Ai bea două și-încă una!
Ca mine nu e niciuna!

La birtuțul din câmpie
Am băut pe datorie
Să-mi dea cota, crâșmăriță,
Șapte galbeni și-o guriță

Nu mai bea vin din ulcior,
Eu n-aș vrea să-mi fii dator!
Cu ce vei plăti acum, bădiță?

Crâșmăriță, de n-am bani,
Stau la tine vreo doi ani.
Ești frumoasă și aș vrea
Să fii doar a mea!

Aș bea două damigene,
Aș bea două damigene!
De-ar veni mândra cu ele!

Ai bea două și-încă una,
Ai bea două și-încă una!
Ca mine nu e niciuna!

......................*
......................
Și după guriță dulce
Șapte zile eu m-aș duce

De-aș mai fi tânăr o dată,
Aș bea vinul din găleată!
De-aș mai fi tânăr fecior,
Aș lăsa mândre cu dor!

Lasă, bade, mândrele,
Și toate vecinele!
Vino astă seară la portiță!

Pân' la tine drumu-i greu.
Murgu-i obosit și eu
Dacă nu te văd, de dor
Cred că am să mor!

Aș bea două damigene,
Aș bea două damigene!
De-ar veni mândra cu ele!

Ai bea două și-încă una,
Ai bea două și-încă una!
Ca mine nu e niciuna!

Aș bea două damigene,
Aș bea două damigene!
De-ar veni mândra cu ele!

Ai bea două și-încă una,
Ai bea două și-încă una!
Ca mine nu e niciuna!

Când eram copil la tata

Când eram copil la tata nu era o zi ca alta
Frunză de băgrin multe trec şi vin
Azi eram la sâmbra oii mâine la pârâul văii
Frunză de băgrin toate trec şi vin
Când eram copil la tata nu era o zi ca alta
Frunză de băgrin multe trec şi vin
Azi eram in vârful şurii mâine în mijlocul pădurii
Frunză de băgrin toate trec şi vin

Şi de o fii să mor o dată las cu jurământ mă
Să ma îngroape în sătul meu la umbră de nuc
Din pământ pământ moi face dar sufletul meu mă
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu

Tata săracul plugart mi-o lăsat mie în dar
Frunză de băgrin multe trec şi vin
O căciula şi un cobat să nu uit de unde am plecat
Frunză de băgrin toate trec şi vin
Tata săracul plugart mi-o lăsat mie în dar
Frunză de băgrin multe trec şi vin
Fluierul din lemn de nuc să cânt pe unde mă duc
Frunză de băgrin multe trec şi vin

Şi de o fii să mor o dată las cu jurământ mă
Să ma îngroape în sătul meu la umbră de nuc
Din pământ pământ moi face dar sufletul meu mă
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu

Din copii săraci ies domni unde nu te aştepţi cresc pomi
Frunză de băgrin multe trec şi vin
Din copii săracuţi ies oameni bine crescuţi
Frunză de băgrin toate trec şi vin

Din copii săraci ies domni unde nu te aştepţi cresc pomi
Frunză de băgrin multe trec şi vin
Din cătunele uitate ies oameni cu multă carte
Frunză de băgrin toate trec şi vin

Şi de o fii să mor o dată las cu jurământ mă
Să ma îngroape în sătul meu la umbră de nuc
Din pământ pământ moi face dar sufletul meu mă
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu

Am plecat din sătul meu fincă toţi am dus-o greu
Frunză de băgrin multe trec şi vin
Oare azi câţi dintre noi ne-om întoarce acasă înapoi
Frunză de băgrin toate trec şi vin

Am plecat din sătul meu fincă toţi am dus-o greu
Frunză de băgrin multe trec şi vin
Azi cu sufletu’ împăcat ma întorc de unde am plecat
Frunză de băgrin toate trec şi vin

Şi de o fii să mor o dată las cu jurământ mă
Să ma îngroape în sătul meu la umbră de nuc
Din pământ pământ moi face dar sufletul meu mă
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu

Şi de o fii să mor o dată las cu jurământ mă
Să ma îngroape în sătul meu la umbră de nuc
Din pământ pământ moi face dar sufletul meu mă
Să rămână în locul care mi-o fost drag mereu

Ada Kaleh

De veacuri, Dunărea de-argint
se despletește, povestind
de preafrumoasa Aishe
din insula Ada Kaleh.

Șoptea povestea c-a-ndrăgit
pe Dragomir, luntraș vestit,
și în fermecatul serii ceas
ei doi cântau cu dulce glas:

        Ada Kaleh, Ada Kaleh,
        pe-al tău pământ vrăjit,
        ce minunat a-nflorit
        iubirea, floare de cais.
        Ada Kaleh, Ada Kaleh,
        tu crești iubirea mea din vis.

În calea primei lor iubiri
crescut-au grele-mpotriviri,
spuneau ai ei: să-i despărțim;
spuneau ai lui: e neam străin.

Dar nu, ei nu s-au despărțit,
pe veci în valuri s-au unit,
și în fermecatul serii ceas
adâncul parcă prinde glas:

        Ada Kaleh, Ada Kaleh,
        pe-al tău pământ vrăjit,
        ce minunat a-nflorit
        iubirea, floare de cais.
        Ada Kaleh, Ada Kaleh,
        tu crești iubirea mea din vis.

Iar anii peste ani au nins
și noi iubiri azi s-au aprins,
alt Dragomir și-o Aishe
fac nuntă în Ada Kaleh.
Azi viețile lor și-au unit
urmașii celor ce-au pierit
și în fermecatul serii ceas
răsună dulce al lor glas:

        Ada Kaleh, Ada Kaleh,
        pe-al tău pământ vrăjit,
        ce minunat a-nflorit
        iubirea, floare de cais.
        Ada Kaleh, Ada Kaleh,
        tu crești iubirea mea din vis.

Ada Kaleh…

În Cuba

        În Cuba, în Cuba,
        în țara cea îndepărtată,
        în Cuba, în Cuba
        azi cerul e mai înstelat.

        În Cuba, în Cuba,
        parfumul florilor te-mbată;
        în Cuba, în Cuba
        și aerul e mai curat.

        În Cuba, în Cuba
        râd fetele de ciocolată;
        în Cuba, în Cuba
        mai tare inimile bat.

În filme Cuba ne-a fost prezentată
frumoasă ca o carte ilustrată,
cu seniorite care te desfată
în cântări și-mbrățișări.

Dar petreceau numai străinii-n țară,
lor le cântau maracas din chitară;
astfel trăiau din zori și până-n seară,
bând, cântând, samba dansând.

        În Cuba, în Cuba,
        în țara cea îndepărtată,
        în Cuba, în Cuba
        azi cerul e mai înstelat.

        În Cuba, în Cuba,
        parfumul florilor te-mbată;
        în Cuba, în Cuba
        și aerul e mai curat.

        În Cuba, în Cuba
        râd fetele de ciocolată;
        în Cuba, în Cuba
        mai tare inimile bat.

Dansau seniorii fără încetare,
dar într-o zi simțiră cu mirare
pământul că le fuge sub picioare:
hai senior, vine-un vapor!

Și-atunci străinii ce-ndrăgeau doar banii
vazură că nu-i glumă cu cubanii;
sunt blânzi în filme, fac pe melomanii,
aole...o le le, ole... ole...
Ole...
În Cuba, în Cuba.

~ ~ ~

        În Cuba, în Cuba,
        în țara cea îndepărtată,
        în Cuba, în Cuba
        azi cerul e mai înstelat.

În Cuba... în Cuba... în Cuba...

Pagini